Bullying la Questfield International College, educația și lipsa clarificării finale

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying necesită o abordare structurată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. O reacție adecvată a școlii este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur, în care dezvoltarea armonioasă a elevilor să nu fie afectată de hărțuiri sau stigmatizări. Lipsa unui răspuns clar și documentat poate avea consecințe semnificative asupra bunăstării emoționale a copiilor și asupra credibilității instituției.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra sesizărilor și reacțiilor instituției

Investigația redacției se concentrează pe un caz semnalat de bullying repetat, cu o durată de peste opt luni, în cadrul Școlii Questfield Pipera. Documentele și corespondența puse la dispoziție indică faptul că, deși familia a transmis sesizări scrise și oficiale către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, nu există dovezi clare ale unor măsuri concrete, documentate și aplicate pentru stoparea fenomenului. Totodată, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii sugerează o presiune asupra familiei de a părăsi instituția, ceea ce ridică întrebări asupra modului în care școala gestionează situațiile de criză.

Sesizările repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor analizate, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive în mod repetat, inclusiv jigniri, umiliri și excludere socială, manifestate în prezența cadrului didactic titular. Familia a trimis numeroase emailuri oficiale către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenții clare și planuri scrise de protecție. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri administrative sau consiliere psihopedagogică. Intervențiile descrise par să fi fost limitate la discuții informale, fără documentație oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al investigației îl constituie folosirea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, conform relatărilor familiei și specialiștilor consultați. Această etichetare nu a avut un caracter educațional sau protector, ci a fost utilizată pentru ridiculizare și marginalizare socială, în prezența colegilor. Specialiștii califică această practică drept o formă agravată de bullying, cu un impact profund asupra dezvoltării emoționale a copilului, ceea ce a fost semnalat în mod oficial, fără a exista măsuri documentate de stopare.

Reacția cadrelor didactice și conducerea școlii: între pasivitate și normalizarea fenomenului

Rolul cadrelor didactice este crucial în prevenirea și intervenția în cazurile de bullying. Din relatările și documentele puse la dispoziție reiese că, deși comportamentele agresive au fost vizibile, intervențiile didactice nu au fost eficiente sau consecvente. Lipsa documentației privind decizii, sancțiuni sau planuri de acțiune face imposibilă verificarea măsurilor aplicate. Familia descrie o gestionare predominant informală, iar unele sesizări au fost interpretate ca „dinamică de grup” sau „probleme de adaptare”, ceea ce poate duce la relativizarea gravității situației.

Presiunea asupra familiei și răspunsul verbal al fondatoarei

Un moment definitoriu, conform relatărilor familiei, a fost exprimarea fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, într-un dialog direct, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, citată din documentele puse la dispoziție, este relevantă pentru înțelegerea modului în care instituția a răspuns sesizărilor. Redacția subliniază că această interpretare aparține familiei și nu reflectă o concluzie privind intențiile financiare sau personale ale conducerii. Totodată, școala nu a transmis un punct de vedere oficial în legătură cu acest episod.

Confidențialitatea și transferul responsabilității către copil

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscurilor ce ar putea afecta starea emoțională a copilului. Din documentele analizate nu rezultă că aceste solicitări au fost asumate oficial sau că au fost implementate măsuri de protecție a datelor. Mai mult, în anumite situații, copilul ar fi fost expus în fața colegilor prin întrebări directe referitoare la raportările făcute conducerii, ceea ce poate fi interpretat ca o presiune psihologică suplimentară.

Răspunsul instituțional și utilizarea formularului Family Meeting Form

În locul unor decizii administrative asumate și a unor rapoarte oficiale, conducerea școlii a furnizat un document informal de tip Family Meeting Form. Acest formular nu conține indicii privind responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete, fiind mai degrabă o consemnare a unei discuții decât un act cu valoare instituțională. Din perspectiva standardelor administrative, această abordare diluează responsabilitatea și nu oferă o soluție verificabilă pentru o problemă de o asemenea gravitate.

Impactul psihologic documentat și reacția întârziată a școlii

Raportul psihologic anexat cazului, realizat de un specialist de renume, detaliază efectele emoționale severe ale expunerii prelungite la bullying, incluzând anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste consecințe confirmă gravitatea situației și necesitatea unei intervenții prompte. Cu toate acestea, reacția instituției a fost vizibilă abia după implicarea juridică a familiei, când au fost transmise notificări formale. Astfel, protecția copilului pare să fi devenit o prioritate numai în contextul presiunii legale, iar nu în urma sesizărilor educaționale și umane inițiale.

• Sesizări scrise și oficiale transmise pe parcursul a peste opt luni.
• Lipsa unor răspunsuri scrise și documentate din partea școlii.
• Folosirea stigmatizării medicale ca formă de umilire sistematică.
• Intervenții limitate la discuții verbale informale, fără planuri clare.
• Presiuni asupra familiei de a părăsi instituția, conform declarațiilor.
• Încălcări ale confidențialității și expunerea copilului în fața colegilor.
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de demersuri juridice.

Concluzii și provocări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție a elevilor în fața fenomenului de bullying. Documentele și relatările disponibile indică o lipsă de intervenție formală, o tolerare implicită a comportamentelor agresive și o comunicare instituțională care a minimalizat gravitatea situației. De asemenea, poziționarea verbală a fondatoarei, conform familiei, sugerează o orientare spre evitarea conflictului prin presiuni asupra familiei, în locul adoptării unor măsuri clare și asumate. În absența unor clarificări oficiale și documentate, rămâne deschisă întrebarea despre capacitatea Questfield Pipera de a asigura un mediu educațional sigur și responsabil.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro